Constat – Cum stăm cu respectul?

Am aflat zilele trecute că s-a stins din viață Cristian Țopescu, probabil unul dintre cei mai buni comentatori sportivi din România. Nu pot spune că am fost și nici că sunt un fan al sporturilor, dar aflând vestea tristă nu am putut decăt să simt o părere de rău și să doresc ca Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Ceea ce însă m-a frapat, să nu spun șocat, este că toate televiziunile au dat încontinuu știrea aceasta, apârând chiar filmulețe cu ”in memoriam”. Toți reporterii au început să îl ridice pe om în slăvi să îi acorde toate omagiile văzute și nevăzute. Dintr-o dată toată lumea a aflat cine a fost acest mare comentator, toată lumea l-a omagiat așa cum se cuvine.

Am spus că m-a frapat și am spus bine pentru că tot ceea ce se întâmplă acum nu s-a întâmplat când omul era încă în viață.

De ce nu ne-am arătat respectul atunci? De ce nu am adus omagii atunci? De ce afli cine a fost cu adevărat Cristian Țopescu abia după ce a încetat din viață?

Și aceste întrebări sunt valabile pentru toată lumea.

Am aflat mult mai multe despre Regele Mihai abia după ce a murit. A făcut lucruri mari dar se pare că nu a interesat pe nimeni. Dar odată cu moartea sa, toate televiziunile au scos de la naftalină toate documentarele posibile legate de familia regală. Brusc toți erau de partea regalității si îmi pun din nou întreabrea: de ce așa târziu? De ce lăudăm un om abia atunci când omul respectiv a plecat dintre noi? De ce nu putem aprecia valoarea unei persoane în viață?

Și lista aceasta poate continua probabil la nesfârșit.

E păcat totuși că valorile noastre mor aproape sub anonimat iar după începe circul.

Însă nimic nu mă dezgustă mai mult ca postările pe rețelele de socializare, atunci când unii au impresia că printr-un like și un share îți arăți respectul.

Mă disperă postările prin care ești atenționat că fără un share nu îl iubești pe Dumnezeu sau nu ai avut dram de respect pentru viața unui om. Sunt ”convinsă” că cei plecați dintre noi, exact asta fac acolo unde sunt, urmăresc rețelele de socializare să vadă cine a ținut cu adevărat la ei, mă gândesc că poate și îngerii au întocmit vreo condică prin care vei ajunge în rai în funcție de câte like-uri ai dat la pozele cu Isus și cu Fecioara Maria sau la cât de des ai distribuit ”în semn de respect” crucea.

Voi milita întotdeauna pentru respectarea valorilor în viață, dar probabil nu o voi face niciodată pe o rețea de socializare în care nimeni sau aproape nimeni nu e cel real 100%. Toți ne dorim să fim mai buni, toți ne dorim să fim apreciați, dar ceea ce îmi doresc eu este ca toate lucrurile astea să se întample în viața reală, nu pe internet.

 

 

Constat – Utilitatea tehnologiei

În decursul anilor mi-am pus de câteva ori întrebarea , cât de utilă este tehnologia cu adevărat și am fost suprinsă să aflu mai multe răspunsuri, dar cred că cel mai sigur este să spun, că tehnologia este utilă în mod diferit pentru fiecare, fără a pica însă în plasa extremelor.

Nu sunt eu aceea care să hotărască soarta tehnologiei dar sincer cred, și mai mult, sunt convinsă că și alții gândesc același lucru când spun că o aplicație care te ajută în trafic este utilă, pe cand o aplicație care pornește fierbătorul de cafea este inutilă, mai ales în era în care obezitatea a ajuns principalul factor de deces, sau cam în top 3. Și cam orice aplicație care fură din mobilitatea utilizatorului mi se pare la fel de periculoasă, din nou fără a pica în extreme.

Însă ceea ce m-a frapat chiar zilele trecute, ascultând un reportaj de știri, este că a apărut o aplicație care închide aplicațiile din telefon. Pentru că ai atâta nevoie de o ”goangă” prin telefon care să te oprească să îl mai folosești. Serios?

Eu știu că exista un buton de oprire și mai știu că exista posibilitatea de a pune telefonul pe silențios atunci când vrei să stai cu cei dragi, dar mai presus de toate, pentru a face toate astea mai există și voință. De ce aș avea nevoie de încă o aplicație în acest sens? Chiar nu mă pot dezlipi de gadget-uri decât dacă mă obligă ele?  Cine pe cine utilizează?

Vrei liniște sau vrei să te deconectezi, comunică acest lucru celor apropiați și închide drăcia aia de telefon. Vrei să iei masa în tihnă sau să te bucuri de un film…. serios, există un buton de silențiozitate. Nu înțeleg de ce avem nevoia ca fiecare lucru pe care până nu demult îl făceam în mod conștient sau inconștient, acum are nevoie de o aplicație pe telefon. Poate sunt ”old school”, poate că am rămas în urmă dar ultimele avansări tehnologice pur și simplu mi se pare că înlocuiesc principii și valori de bază, lucruri și acțiuni pe care toată lumea ar trebui să le aibă sau să le însușească de-alungul timpului.

Serios, am senzația că reînvățăm mersul pe jos!

 

 

Constat – Cum stăm cu valorile?

Dacă pot afirma cu certitudine două lucruri despre mine, acelea sunt faptul că m-am născut în regimul comunist și am crescut intr-o democrație îndoielnică, însă există anumite principii și valori pe care le-am învățat și care mi-au rămas legi de căpătâi.

Am învățat să respect anumite obieiuri și să privesc cu un ochi critic agresivitatea de orice natură.

Atunci când zic obiceiuri mă refer la respectul arătat familiei, prietenilor adevărați și tradițiilor creștine de bun simț. Pentru mine o sărbătoare înseamnă timp de calitate petrecut cu familia. Am ajuns în era în care ne vedem și ne ascultăm din ce în ce mai puțin părinții, frații, surorile și comunitatea. Goana după succes și ritmul alert al vieții ne împing încet și sigur spre o izolare nesănătoasă. Tocmai de aceea atunci când se apropie sărbătorile, indiferent că vorbim de Crăciun, Paști, Sfântul Valentin sau 1 Martie, simt că în sfârșit pot lua o mică pauză de la alergătura generală, de la veșnicul *nu am timp* și mă pot vedea cu cei dragi.

Iar atunci când vorbesc despre agresivitate mă refer la marketingul din ce în ce mai violent.

Copil fiind mă bucuram cu adevărat de sărbătorile de Craciun abia în luna decembrie. Țin bine minte că pe 1 sau 2 deja scoteam cu nerăbdare beculețele de brad și mă înfășuram în ele cu o bucurie nemaivăzută. Dar asta se întămpla abia în luna decembrie iar acum datorită accesului neîngrădit la orice informație sunt asaltată de reni și Moși Crăciun deja de prin august ( știți voi reclamele alea cu *mai sunt 4 luni până la Crăciun* sau undeva prin septembrie apar reclamele cu *rezervă la restaurantul nostru masa de Revelion*). Pur și simplu simt că obosesc până la sărbătorile în sine, atunci când pe 24 decembrie deja sper să treacă odată totul.

Iar dacă pană anii trecuți vorbeam despre sărbătorile de iarnă și cele pascale, anul acesta am fost pur și simplu terorizată de Halloween. Lăsând la o parte spiritualitatea îndoilenică a unei sărbători importate de la celți, cred că nu am ratat nici o reclamă legată de filmele horror, petrecerile cu fantome și îmbrăcămintea haotică a unora, fie că am vrut sau nu să văd anumite lucruri.

Evit pe cât posibil mediul online, iar în perioada 29-31 octombrie evit să mă uit la televizor, în parte de teama de a nu da peste vreun trailer de film de groază pe de altă parte pentru a nu mă enerva inutil când văd că toate cluburile promovează fantome, scheleți și vrăjitoare dezbrăcate, iar mai nou tutorialele de machiaj grotesc sunt la fiecare 3 sau 4 postări pe rețelele de socializare. Nu sunt pudică și nici antisocială, pur și simplu mă satur de atăta grotesc și lipsă de bun simț și calitate.

Pot aprecia foarte bine un film de groază de calitate în orice altă lună, de asemenea apreciez mai mult un machiaj ce pune în valoare, nu unul ce te face de-adreptul scârbos și greu de privit.

Și pentru că tot amintisem de tradiții sunt curioasă câți sunt cei care știu că pe 1 noiembrie se sărbătorește cultul tuturor sfinților sau câți arată un dram de respect pentru cei dragi plecați dintre noi.

31.10.2017

 

Maxime de pesimism # 9 – Vineri14…. sa fie cu ghinion?

Am povestit eu in mai multe randuri ca oricat de optimista as fi,uneori am un ghinion fantastic. Pornesc computerul si nu merge TASTATURA. Schimb tastatura, dau restart si nu mai merge mouase-ul. Il schimb si pe ala,dau restart nu am internet [pentru ca iesise firul] il conectez la loc, dau restart si SURPRIZA: nu mai merge nici serverul!!!

Viceversa:….hmm, 3 cafele!